Tuesday 19 January 2010

Si pruncul meu unde se joaca?

Asistam de cativa ani buni la o strategie edilitara destul de ciudata. Fie ca nu sunt fonduri suficiente, fie ca prefera sa-i cheltuie pe mici si galeti in campaniile electorale, fie au fost atacati energetic cu aruncatorul de flacari violete, fie ca nu le pasa sau pur si simplu nu-i duce capul. Expusa la UV in aer liber printre gunoaie, materia cenusie se decoloreaza. Se cheltuiesc bani, si vorbim aici de multi bani, pe toate toanele primarilor: masini, astfaltari de suprafata (ca dupa cateva zile sa se inceapa pe acea strada sapaturi pentru canalizare sau gaz), restaurari de suprafata, jocuri de artificii, spectacole de 2 lei si tot ce mai e nevoie pentru a “fura” ochiul cetateanului cu drept de vot. Nu mai conteaza ca dupa alegeri, asfaltul a facut din nou loc gropilor, vopseaua s-a cojit si a cazut, artificiile s-au stins de mult, iar spectacole mai vedem peste 4 ani. Nu mai conteaza acum. Am fost fraieriti din nou. Si vom mai fi inca. Un singur lucru ramane insa la fel mereu. Locul de joaca al copiilor. Fie ca e un teren cu iarba batatorita de genunchii micutilor care alearga, cad sau se rostogolesc, fie o un loc de unde se ridica acuzatoare niste tevi ruginite care candva erau leagane, balansoare, tobogane si alte nebunii care inveseleau copiii. E sinistru sa vezi un loc de joaca in paragina plin de copii care  incearca sa aduca la viata resturi de metal, lemn si plastic, in mintea lor ele fiind cele mai frumoase jucarii. Dar un lucru vreau totusi sa intreb: din banii aia multi pe care ii stricati domnilor primari, nu gasiti cumva niste cateva mii de euro sa plantati niste leagane, un balansoar, o groapa cu nisip, vreo 2 tobogane, niste nebunii de cuburi prin care sa circule, etc. De ce nu sunt banii astia? De ce nu investiti in copii? Am uitat, ei nu voteaza. Mananca doar bani de la buget. Ei sunt neglijabili, va puteti lipsi de ei. Important pentru domniile voastre este sa fiti cat mai macho in ochii adultilor. Si in timp ce voi le povestiti parintilor de noile strategii si idei marete care vi s-au izbit prin tartacute, copii se joaca cu o bucata de lemn pe care, din marinimie, le-ati lasat-o lor pe jos cand ati uitat sa adunati gunoiul, isi rup pantalonii in toboganele sparte sau isi ranesc manutele in lanturile care candva tineau un leagan. Excluzand faptul ca intr-un astfel de parc ruina (tematic vorbind) siguranta copiilor este ca si inexistenta, ce va costa domnilor primari sa aduceti un zambet copiilor? V-ati uitat vreodata in ochii unui copil care priveste un leagan stricat? Nu, de ce sa va uitati? De ce sa va pese? Ei nu voteaza.


Cat Stevens - Where do the children play?

_DSC5581_

3 comments:

Unknown said...

Sa vezi cum o sa fie cind o sa-ti pui intrebarea: si pruncul meu ce va manca maine..sau pruncul meu va avea un viitor ?
Atunci o sa simti cum iti fierbe singele in cap si mana ti se duce instantaneu spre pusca.
Buna foto.bun text.

Bieţîvan Ratat said...

Corect observat. Bine punctat. Uneori e urîtă povară e să priveşti în jur. Există un parc lîngă primărie, dotat cu tot ce-i trube.
Odată, cînd o să-ţi duci acolo băjetul la o vată pe băţ, traversează strada şi trage-l de mînecă pe nenea primarele. Sau trimite-i o epistolă. Sau trimite-i în birou o cărămidă, fix pe geam!
Cu toate că sunt convins că personajul de care fac vorbire este ferm convins de faptul că cea mai frumoasă joacă e să îţi învîrţi copilul într-un sens giratoriu.
Puţin loc i-ai lăsat cupilului în poză. Aşa e bine, să înţeleagă lumea!

davidpostatny said...

Multzam voua dragilor.